18.06.2011

Final

"M-am plimbat iarasi prin curtea larga,cu platani,ca in zilele examenului.M-a cuprins deodata un dor puternic de a vedea liceul unde am petrecut opt ani.Ma intrebau profesorii,ma intrebau elevii asupra bacalaureatului.Le raspundeam pripit.Pe mine ma intristau clasele in care peste putin timp nu voi mai zari nici o fata cunoscuta.Si ma intrista portarul,si orga marunta ascunsa sub scara,si dulapurile cu carti din care atat am cetit... [...]
Cine stie ce viata incepe in zilele acestea de toamna,cand eu ma simt atat de schimbat,de strain si ma simt ispitit sa plang,sa alerg,sa rad?...Nu vreau sa ma gandesc la Universitate.Caietul acesta e inca un caiet de adolescent.Mai vreau sa scriu numai cateva pagini,apoi sa-l sfarsesc,pentru totdeauna.
Cine ar putea intelege tristetea salbatica a acestui sfarsit pentru totdeauna?...O viata se inchide.Voi rasfoi mai tarziu caietul,si,poate,nu-l voi rasfoi- ca pana acum-singur...
Scriu cu greu.Ma simt furat de noi desfatari,de ganduri noi:Universitatea...Si ma simt inca legat de adolescenta mea,de acel roman pe care nu l-am scris.
Nu l-am scris pentru ca nu puteam descoperi in mine si in ceilalti un roman.Eram cu totii contururi,nostalgii,mediocritate.Cateodata ridicoli,cateodata eroici.Cum as fi putut iscodi in lumea aceasta un conflict care sa duca la un roman?...
Nu l-am scris si ma apasa viata mea si viata adolescentului pe care l-as oglindi in roman." (Mircea Eliade- "Romanul adolescentului miop")

Se pare ca el a apucat sa-l scrie...

01.06.2011

La multi ani,Copiii Mei!


M-am uitat la tine in timp ce te-ai trezit in aceasta dimineata. Asteptam sa-mi spui 2-3 cuvinte, multumindu-Mi pentru cele ce ti s-au intamplat, cerandu-Mi parerea pentru cele ce urma sa le faci azi. Am observat ca erai mult prea preocupat ca sa-ti cauti haine potrivite ca sa mergi la serviciu. Speram sa gasesti cateva clipe ca sa-Mi spui: "Buna dimineata!" Dar erai mult prea ocupat. Pentru a vedea ca-ti sunt alaturi, am surprins pentru tine cerul cu culori si cant de pasarele.

Pacat ca nu ai observat nici atunci prezenta Mea. Te-am privit plecand grabit spre serviciu si iar am asteptat. Presupun ca fiind atat de ocupat nu ai avut timp nici acum sa-Mi spui doua vorbe. Cand te intorceai de la munca ti-am vazut oboseala si stresul si ti-am trimis o ploaie marunta care sa-ti alunge stresul acumulat. Am crezut ca facandu-ti aceasta placere iti vei aduce aminte de Mine.

In schimb, suparat, M-ai injurat. Doream atat de mult sa-Mi vorbesti. Oricum, ziua era, inca, lunga. Ai pornit apoi TV si in timp ce urmareai programul preferat, Eu am asteptat. Ai cinat, apoi, cu ai tai si tot nu ti-ai adus aminte de Mine.

Vazandu-te atat de obosit, am inteles tacerea ta si am stins splendoarea cerului ca sa te poti odihni, dar nu te-am lasat in bezna. Am lasat veghetori pentru tine, o multime de stele. Era asa de frumos, pacat ca n-ai observat. Dar nu conteaza! Poate chiar nu ti-ai dat seama ca Eu sunt aici pentru tine. Am mai multa rabdare decat poti tu sa-ti imaginezi vreodata. Vreau sa ti-o arat, pentru ca si tu, la randul tau, sa o arati celor din jurul tau. Te iubesc atat de mult incat te voi rabda.

Acum esti pe punctul de a te trezi din nou. Nu-Mi ramane decat sa te iubesc si sa sper ca macar azi Imi vei acorda putin timp din timpul tau. Iti urez o zi buna!

Al tau Tata,
DUMNEZEU

Va poate parea ca suna cliseic, va poate parea ca suna comercial, sau poate chiar putin pedagogic;mie imi pare real.L-am citit nu de demult si mi-am adus aminte de el azi.Sa nu ziceti ca nu sunteti copii,pentru ca pana la urma,cu totii suntem copiii lui Dumnezeu.
La multi ani,deci,copii!